Posted by: Sebastian Tarcan | 17 octombrie 2007

Pur şi simplu dragoste…

Mai sunt aproximativ zece saptamani pana la Craciun.

In general se spune ca traim intr-o lume rea si lacoma. O lume care a uitat de lucrurile simple, bucurie si chiar dragoste, iubire. Dar nu cred ca e chiar asa. Mie mi se pare ca dragostea e peste tot. Nu e intotdeauna recunoscuta sau facuta publica, dar ea exista.

Cand avioanele au lovit cele doua turnuri, la 11 septembrie, niciun apel de la cei de la bord nu a fost de ura sau razbunare. Erau toate mesaje de dragoste. Asa ca daca vei cauta cu atentie, iti vei da seama ca dragostea e peste tot. Asa cum spunea si un cantec vechi: Love is all aroud.

Si apropos de asta, va recomand sa vedeti Love Actually. Este un film pe care l-am vazut de curand si care mi-a amintit de Craciun si de faptul ca in lumea asta mai exista si lucruri frumoase, mai exista iubire, dragoste, bucurie.

 

Love Actually Poster

Subiectul filmului e relativ simplu: noul premier britanic, burlac si aratos, Hugh Grant, se indragosteste la cateva minute de la instalarea sa in Downing Street nr. 10 de tipa care se ocupa de protocol…

Un scriitor, Colin Firth, evadeaza, pentru a-si ingriji inima ranita, din Londra in sudul Frantei unde se indragosteste de menajera portugheza. O sotie si mama, Emma Thompson, crede ca sotul ei, Alan Rickman, o inseala, dar acesta reuseste sa reziste tentatiei. O tanara mireasa, Keira Knightley, care nu intelege distanta pastrata de cel mai bun prieten al sotului ei, dar in final intelege ca dragostea si nu ura crease aceasta distanta.

 

Un baiat cauta sa atraga atentia celei mai cunoscute fete din scoala, iar tata sau vitreg vaduv, Liam Neeson, cauta punti de legatura cu fiul sau. O fata batrana, Laura Linney, nu poate incepe o relatie cu un coleg de la serviciu pe care il iubeste in taina. Un batran star rock, genul “vazut tot, imi amintesc foarte putin” incearca sa-si relanseze cariera cu un cover al piesei Love is all around. Acesta este Love Actually.

Actiunea se petrece in Londra in perioada Craciunului. Filmul este realizat cu mult umor si romantism si cu acel dulce amar pe care-l traiesc toti cei norocosi sau ghinionisti atunci cand sunt sub vraja dragostei. Sfarsitul optimist al filmului m-a facut sa imi dau seama ca, intr-adevar, dragostea este in jurul meu, doar ca uneori sunt prea batut in cap si prea grabit sa imi dau seama de asta.

Stiu, multi ar putea spune ca e o prostie. Ca am luat-o razna, ca a fi romantic nu mai este la moda si ca e o dovada de slabiciune pentru un barbat. Pe naiba! Nu e asa. Gresit! Hai sa fim seriosi. In fiecare dintre noi exista ceva romantism, dar poate uneori ne e teama sa recunoastem.

Si mai e ceva. Pe langa dragoste, romantism, atractie fizica, mai exista un fel de iubire. E iubirea neconditionata. E ceea ce simti pentru parinti, bunici sau poate amicii vechi. E ceea ce simti pentru catelul, pisica, pestele, broasca testoasa… pe care i-ai primit cadou. Poate chiar de Craciun, candva. De aceea spun ca simt ca dragostea este peste tot.

Da! Si e o senzatie extraordinara sa iubesti si sa te simti iubit. Sa te intorci acasa seara de la munca si sa va imbratisati. Sa te astepte la gara, autogara sau aeroport cu acel zambet minunat pe care doar ea il are, cu acea privire plina de dragoste si pasiune. Este ceva minunat.

Sebi si Ada

Ador sa ajung acasa de sarbatori, in special de Craciun. Sa parchez masina in fata casei, iar Bebel sa vina la gard si sa latre bucuros ca m-am intors. Imi mai place mirosul de cozonac cald sau placinta cu branza care se simt inca inainte de a intra in casa. Si ma bucur enorm cand ii vad si ii imbratisez pe ai mei. Apropos de asta… Ati observat ca pe masura ce crestem ne e tot mai greu sa le spunem parintilor sau bunicilor ca ii iubim? Cu toate ca simtim asta, ne e greu sa o spunem. Am simtit de multe ori nevoia sa le-o spun, dar nu am reusit. Oare de ce? Am impresia ca nu e o dovada de maturitate, ca oamenii mari nu prea isi fac asemenea declaratii. Sper ca intr-o zi sa pot sa trece peste tampenia asta si sa le spun ce am pe suflet si ce simt.

Babacii mei

Sa recapitulam: O iubesc pe fata mea, ii iubesc pe ai mei, ii iubesc pe aia micii… si stiu ca si ei ma iubesc pe mine. Prin urmare, dragostea e peste tot, pur si simplu dragoste… E ceea ce va doresc si voua sa vi se intample, daca nu vi s-a intamplat pana acum…

Sau, daca vi s-a intamplat, povesti-mi si mie. Si inainte de inchidere, va las si Bay City Rollers - Bye bye, baby - piesa pe care am redescoperit-o tot in Love Acuatally:

Responses

Observ ca la bloguri d-astea mai “profunde” nu prea se baga nimeni sa comenteze… :)

Frumos! Ma bucur sa vad optimism si bucurie! Cred ca abordam teme similare ;)

Realitatea este ca intr-adevar putini cauta sa “comenteze” blog-urile zise profunde. Sunt blog-uri realiste, cum am bucuria sa am si eu, si sa ma bucur ca vorbesc despre realitatile si trairile mele. Stii ce mi se pare interesant? Ceea ce marcheaza cred ca mohorarea romaneasca si spiritul de conservare…lumea pe parcursul vietii, isi marcheaza maturitatea omitand sa spuna ce simte…iar realitatea este ca simtim mai profund, poate mai…necurat, daca este sa vorbim de infantil, dar asa cum ai spus simtim si simtim frumos. Evident aici putem sublinia faptul ca putini oameni stiu sa simta frumos, din acelasi spirit…doresc sa am ce nu am, si sa simt ce simti tu.
Cretina mentalitate sa nu spunem ce simtim. Am povestit adesea cu sora mea, despre imposibilitatea de a ne spune ca ne iubim, desi mature fiind o constientizam fara ezitare. Ne iubim si stim ca asa cum nu ne spunem intre noi, traim cu dorinta nestinsa, ca atunci cand vom avea copiii nostri, sa le spunem si sa ii invatam sa spuna ca iubesc, ca au emotii puternice, ca a iubi nu este infantil, nu reprezinta punct vulnerabil si nici lezare de imagine. Dar, mai este un aspect, americanismul din declaratia de iubire. Gratuitatea sentimentului de iubire marturisit parca automat.
Socul nostru atunci cand ni se declara iubirea este unul foarte mare, asa cum a fost al meu cand acum cativa ani, mama mi-a spus la telefon ca ma iubeste…Stiu si m-a emotionat profund. Este certitudinea si valoarea sentimentului confirmat prin gesturi si nu prin vorbe…dar cand vine cu vorbe parca zguduie(pozitiv) o lume! O incarca!
Da, ar fi frumos sa nu ne simtim infantili si sa spunem ca iubim, mai ales sa le spunem celor care merita sa o auda!
Stii ce urasc? Neterminata expresie contemporana “te iube”…sentiment neterminat !

Aaah… după cum ziceam, am văzut şi eu Love Actually. Pentru că ni l-ai recomandat. Dar…
Îţi recomand şi eu un film “Breakfast at Tiffany’s” - 1961.

Leave a response

Your response:

Categorii